Pentru ca in ultima vreme toti imi spuneti ca sunt ba anitsocial, ba insuportabil, ba morocanos, e pentru ca pentru ca am ajuns in punctul in care trebuie sa fac urmatorul anunt:
Spuneam mereu razand ca baietii oricat ar creste in varsta raman tot copii si creste doar pretul jucariilor. Vremea de joaca s-a cam dus!!! Multumesc din suflet domnului Boc si ii doresc multa multa multa multa mu... sanatate pentru ca m-a ajutat sa ma maturizez!!!
In alta ordine de idei, blogul asta a fost scris pentru voi, cele 3 - 4 perosoane care, intr-un fel sau altul, mi-ati facut viata frumoasa. Acum sunteti in ceata, undeva... aparatul dispare... asa ca pana se va schimba radical situatia, sa fie liniste, zic! Si sa ploua, a venit toamna :)
In fiecare an imi spun ca e ultima vizita in Vama. In fiecare an ma conving din ce in ce mai tare ca locurile care mi-au placut nu mai exista. Si tot in fiecare an ma intorc acolo macar o data.
Pentru ca Mr. Beldescu a facut un mic ghid de supravietuire in Vama, m-am gandit ca mai lipsea si un mic dictionar explicativ al anumitor tremeni, locuri si expresii folosite in mod comun pe plaja. Asa ca:
*Ovidiu a.k.a Stuf - locul unde te duci seara sa te faci ranga pentru a putea mai tarziu sa folosesti expresia "ma duc la stuf" care se traduce prin "ma duc sa fac pipi in apa"; *privit rasaritul - activitate care nu are nicio legatura cu aparitia soarelui. Din contra, din cauza starii avansate de betie, lumina soarelui devine chiar dureroasa, motiv pentru care te simt obligat sa te arunci urland in apa unde ai facut pipi cu 2 minute mai devreme; *facem cheta sa plecam acasa - nu mai avem bani de bere *Expirat - locul unde se trang Paris Hilton wannabes sa-si etaleze fustitele roz din sezonul trecut de la Mamaia *Spice - carciuma alaturata celor de la Expirat unde se expun fustitele roz ce vor fi prezentate sezonul urmator la Mamaia. De asemenea locul unde te poti delecta cu o muzica buna cantata de trupe consacrate in Vama cum ar fi ASIA sau Andree.
Cu toate astea, fie ca e vorba de nebunul care de fiecare data iti spune aceleasi povesti in asa fel incat nu poti sa nu le asculti iar si iar, fie ca e vorba de doi indragostiti care danseaza tango la 6 dimineata printre mese, oameni primitori si frumosi sau doar un zambet si-o privire in care sta inchisa o lume intreaga, ceva nu-mi da voie sa fug pe o plaja mai putin populata.
Vama Veche, locul in sine, atmosfera, nu mai seamana cu nimic din ce stiam. O idee de vama a ramas inchisa totusi in anumiti oameni care se mai strang din cand in cand intr-un capat de plaja si te fac sa visezi la o mare care nu mai e de mult a ta. Pacat insa... oamenii dispar si ei!!!
A trecut mai mult de un an de cand incerc sa nu ratez serile de miercuri din Iron City. Si cam tot de atata timp incerc sa scriu ceva despre ele dar nu reusesc pentru ca a doua zi sunt prea mahmur ca sa pot macar sa gandesc. Asa ca liniste iar...
Echipa Folk Frate pleaca la mare!!! Noi... Stai, care noi?
...ne-am tot spalat pacatele in ultima vreme... cu vodca, tequilla, bere si alte licori bahice mai tari ca orice detergent din reclame tembele cu Magda Catone. O domnisoara draguta spune ca "daca diavolul se imbraca de la Prada, dumnezeu e manelist". Corect!!! Am vazut destui gelati (vorba lu' Margineanu) veniti sa verse o sticla de Jack la dumnezeul lor in timpul confesiunilor de vineri seara. Is curios cati din cei de aseara veniti in Silver Church venisera doar de dragul de a asculta o muzica buna si cati venisera pentru ca era un eveniment absolut gratuit pe bani grei (dati pe bautura). Si mai sunt curios cati dintre cei care asculta URMA, pasionati de flaut si chitara (si aici nu incerc sa spun ca melodiile sunt copiate... doar ca neuronul meu are probleme existentiale) stiu de oamenii astia:
...ete ca a venit si vremea cand mica mea problema cu tinut fotografiile doar pentru mine a disparut pentru o mica perioada de timp. Drept pentru care am participat si eu la o mica expozitie tinuta pentru o mica perioada de timp. Dupa care bere si mica doza de tequilla care mi-a incalzit putin urechile pentru muzica buna cu Mica si incantatoarea domnisoara Cristina Andries alaturi de oamenii de la Folk Frate despre care o sa scriu alta data. Si in rest nimic...o seara mica dar frumoasa... si cam atat!!!
Ca sa nu fiu acuzat de pupincurism o sa fiu scurt si la obiect: i s-a pus pata ca ea e artista pe la douazecisimulti de ani, acum are si expozitie. Poarta numele de Georgiana Draghiciu, pune mai multe intrebari decat un copil care l-a luat pe "de ce" in brate si va fi prezenta cu tot cu lucrari in Club Control in data de 25 mai cand asociatia Paspartu ne invita la evenimentul numarul 2 "Teatru si prieteni".
Vorbesc din ce in ce mai mult cu mine si nu-mi plac lucrurile pe care mi le spun. Nici macar nu incerc sa ma contrazic pentru ca ma cunosc si stiu ca am dreptate. Asa ca fug... ma refugiez langa malul marii unde zgomotul valurilor imi acopera de obicei trairile schizofrenice. De obicei... Anul asta, liniste!!! Marea adormita, valurile fara glas, in capul meu stolurile de pasarici (mai in gluma, mai in serios fix la asta se reduce tot) se certau, fara oprire, ca intr-o dimineata de primavara. Au incetat doar vineri seara cand mirosul de plante mai mult sau mai putin legale si cascadele de licori bahice care-mi curgeau pe gat au reusit sa ma aduca in starea asta:
...sau cateva (mai mult decat timide) incercari de portret. Cei care nu ati vizitat inca palatul Mogosoaia ar fi cazul sa o faceti. Nu stiu daca lacul, toata verdeata de acolo sau domnisoara din imagini au facut sa-mi treaca mahmureala de dupa #BeerTweetMeet, stiu doar ca m-am simtit foarte bine, lucru pe care vi-l doresc si voua :)
Sa ne intoarcem zic... sa trimitem scrisori cu porumbei voiajori, sa livram coletele prin caini dresati, sa renuntam la taxiuri si sa ne apucam linistiti de calarit prin oras (chiar cu riscul de a nu urca pe un cal). De ce? Pai ma gandesc eu ca oricum se va misca treaba mai bine decat se misca acum.
Mi-am facut o comanda la Nemira (destul de mare, vreo 18 carti ca sa am cu ce aprinde gratarul toata vara) si pentru ca lenea era mai mare decat coletul, am preferat sa platesc transportul la domiciliul proprietate Retardo (in care salasuiesc si eu). Comanda ar fi trebuit sa ajunga in 3 zile, mi-am vazut relaxat de treburile mele, am baut o bere, a trecut weekendul, am mai baut niste bere, au trecut si cateva zile de munca, am mai baut niste bere si fara sa-mi dau seama zilele de gratie trecusera de ceva timp si eu nu aveam cartile!!!
Cei de la Nemira au fost foarte draguti, dupa ce le-am explicat situatia mi-au facut o reducere de 10 lei pentru urmatoarea comanda si au sunat la randul lor la FAN CURIER, acolo unde ca prin magie comenzile dispar, prostia umana creste exponential si totul la un pret pe masura. Asta se intampla joi. Vineri dimineata un nenea ma suna si imi spune ca este in fata blocului cu coletul, ii spun ca e cineva acasa si poate urca linistit si pana sa ma calmez aflu ca degeaba e cineva acasa, coletul mi se poate livra doar mie in prezenta buletinului meu la fel de chipes ca si mine. Ii explic omului ca la acea adresa ajung mult dupa ce gainile s-au culcat, ii dau adresa de la munca urmand ca luni sa imi fie livrate cartile. Luni, pauza!!! Azi m-au sunat... mi-au spus ca sunt tot in fata blocului, ca nu imi pot lasa coletul daca nu sunt acasa, ca daca le dau adresa mi-l pot livra maine la munca... ca.. ca.. caca... Fan Curier - Oriunde Cu Placere!!! Au dreptate, oriunde numai unde trebuie nu.
Marti... 3 ceasuri rele... stii ca nu ai cum sa scapi de ele asa ca iti incepi ziua relaxat cu gandul ca oricum iti faci nervi mai tarziu. Totul incepe oricum prost pentru ca esti obligat sa te trezesti de dimineata si sa te alaturi turmei de trepadusi care pleaca la fel de veseli ca si tine la munca. Si ajungi in statia RATB, te asezi frumos intr-un loc unde mocirla proaspat formata nu ajunge chiar pana la genunchi si astepti. Intr-un tarziu, cu viteza unei testoase muribunde, apare masina care opreste in statie dar nu inainte de reloca toata apa din gropile de pe sosea pe pantalonii tai proaspat spalati (ironia sortii - la viteza aia nu gandeai ca ar putea macar sa miste un fir de apa si cand colo.. tzunami). Te urci frumos, iei pozitia regulamentara asa cum ai vazut in cutiile de sardele in ulei, iei si eventualul cot in cap de la manelistul de langa care nu gaseste alt loc sa se tina de bara de sus, autobuzul pleaca si totul de vine magic in timp ce o voce cristalina si idioata te anunta: "Plata biletelor si abonamentelor de calatorie se regaseste in calitatea serviciilor oferite de RATB". Sa mori tu!!! Auzi duduie eu imi platesc abonamentul de vreo 13 ani cred.. sa-ti explic singurele imbunatatiri vazute pana acum:
-ca sa nu adormi ca prostul in masina si sa nu mai ajungi la munca, soferul este antrenat ca la fiecare frana sa te dea cu capul in parbriz. Asfel daca ai intarziat, ai un motiv clar: ai fost la doctor sa-ti puna copci;
-ca bonus pentru calatorie in partea din spate va puteti usca pantalonii (daca stati putin in aeroterma supra-incinsa) sau un epilat definitiv si niste arsuri de gradul II daca stai mai mult decat trebuie;
-pentru siguranta si sanatatea cetatenilor (sau din cauza ca nu mai ai loc sa pui un ac pe strada) masinile circula acum mult mai incet... atat de incet incat prefer sa iau o gura de aer curat de bucuresti (chiar si la minus 5 grade) si sa o iau pe jos si ma gandesc: calatorie Drumul taberei - Foisorul de foc = 1,5 ore, drumul dintre Bucuresti - Otopeni = 1,5 ore, zborul Otopeni - Copenhaga = 2 ore, gandul ca nu mai rezist in tara asta de cacat pana la sfarsitul anului = de nepretuit!!!
Am fost racit saptamana asta. Nu raceala din aia care are legatura cu vreun animal (desi am priteni care mi se adreseaza cu "vaco" si in general sunt destul de porc de felul meu) ci o simpla raceala care a trecut in cateva zile fara prea mari dureri de cap. Si spun asta pentru toti cei care s-au ingrijorat atat de mult, nu pentru ca as putea sa patesc ceva ci pentru ca s-au intalnit cu mine si ar putea sa fie si ei bolnavi. Societatea e de cacat, umanitatea suge din ce in ce mai mult.
Trecand peste asta, racit fiind, mi-am luat concediu medical. O saptamana ca sa fiu sigur ca imi trece orice urma de raceala si nu se uita nimeni la mine ca la un microb ambulant cand ma intorc la munca. Nu are rost sa spun ca in fiecare luna cand ma uit pe fluturasul de la salariu imi vine sa ma spanzur cu cablul de retea pana pot sa ma declar legal mort ca sa scap de plata asigurarilor de sanatate. Pentru ca totusi platesc iar asta e primul concediu medical dupa 3 ani de munca, am presupus ca o sa mi se returneze o parte din investitia facuta in sanatatea mea. Dar nu... concediul e platit 75% pentru ca nu eram obligat sa stau acasa si sa zac. Puteam sa merg la munca si sa mai imbolnavesc pe cineva ca sa prospere industria farmaceutica pentru ca al dracu sa fie, nici medicamentele nu sunt gratis. Lucur care prin alte tari nu se intampla. Drept pentru care incep sa tin scorul iar la sfarsitul anului (daca mai rezist pana atunci) o sa cam vad cine sunt eu si incotro ma indrept.
Mi-am facut cont pe Twitter! De fapt, mi l-am facut de ceva timp n-am avut curiozitatea sa vad ce-i cu ciripirutile si ce vor ele de la viata noastra. Si-am intrat ieri... si m-a distrat ca nu intelegeam nimic... aceiasi oameni pe care ii am in lista de messenger doar ca in loc sa ne dam un mass si sa ne chemam la bere ne trimitem starile la sute de oameni pe care ii anuntam ca bem o bere (sa moara dusmanii), dupa care ne e rau de la bere (sa moara dusmanii iar ca n-are bani sa se muceasca asa cum facem noi), ne bagam la somnic si pupam dulce fetele (sa moara dusmanii ca n-are pasarele ciripitoare ca ale noastre) si tot asa... Si repet, intr-un mod cretinoid si total lipsit de sens mi-a placut, il mai folosesc... nu de alta dar nu-mi place sa am dusmani.
Si de aici m-au apucat dracii... avem conturi pe haifaiv, twitter, blgger, wordpress, feisbuci si dracu mai stie ce, pierdem timp mai mult decat avem liber jucandu-ne cu acvarii virtuale, ferme virtuale, poker virtual, ne futem virtual (nervii ca altceva nu prea ai cum) si pentru ce? Tocmai mi-am pierdut jumatate de ora scriind chestia asta peste care vor trece cateva persoane si-mi vor spune maine ca-s cu capu'. Si cu toate astea nu ma/ne oprim. Vorbeam cu Tzuni aseara despre chestia asta:
Vlad : ma tzun.. pentru ce scriem pe bloguri? ca am dileme din astea existentiale
Tzuni : pai scriem pe bloguri pt ca avem dileme existentiale si pt ca e aiurea sa mergi la psihiatru sa stie doar un om ca ai probleme. Noi scriem ca sa vada toata lumea
Vlad : am inteles....
Vlad : deci noi suntem nebuni?
Vlad : toti astia care scriem?
Tzuni : ah, nu toti
Tzuni : unii sunt prosti - evident asa - altii au ceva de spus, altii au ceva de aratat, unii vor sa fie la moda - sa aiba blog. doar noi si putini altii suntem nebuni
Tzuni : restul sunt ok
Da Tzun... suntem nebuni pentru ca preferam sa ne citim blogurile des unii altora dar sa uitam cum aratam in loc sa ne vedem mai rar si sa iesim sa ne distram...
O domnisoara draguta mi-a dat add acum cateva zile pe facebook. Curios din fire am intrebat-o care-i viata ei si am aflat ca de vreo sase ani cauta un tip pe nume Vlad, tip cu care a stat o data de vorba dupa care intamplator l-a mai vazut de cateva ori. Inutil sa spun ca nu eram eu acel Vlad pentru ca n-am cum sa am noroc de asa ceva. Dar mi-a placut... sase ani... e atat de frumos sa poti sa ramai fidel unei cauze chiar daca intre timp, dupa cum spune "isi vede de viata ei" .
E o lume nebuna... fugim unii dupa altii fara sa ne uitam ca poate in spatele nostru mai alearga cineva, ne batem cu mori de vant, alergam fantome, ne indragostim de fata morgana... efecte in timpul si culorile unui drog vechi de cand lumea imprastiat de Isis, Ishtar, Afrodita, Venus, Freya, Radha, Eros, Cupid... un drog pe care dupa ce l-ai gustat o data nu mai vrei sa mai deschizi ochii... iar daca nu-l mai iei esti in sevraj si oricum nu-i poti deschide pentru ca te ustura... si daca i-ai deschis vrei sa-i inchizi la loc si sa visezi...
Ceva e putred in Danemarca (desi Bassu zice ca nu e nimic putred si ca suntem niste prosti ca mai stam in romanica). Ori sunt eu blond, ori calculatorul de acasa e mai destept decat asta de la munca, ori trafic.ro sucks big time (rog fostii colegi sa nu se supere, sunt doar nedumerit). Ieri dimineata (acasa) cand ma uitam la statistici, egoul meu de mascul feroce mai mai sa aiba orgasm intelectual cand a vazut ca am ajuns printre primii 1000 blogeri. Dupa pranz ieri (la munca), zic sa ma mai umflu in pene inca o data si surpriza:
Mi se blegoseste blogareala de zici ca o dadusem in blenoragie, ajung seara acasa, deschid calculatorul, intru pe trafic, surpriza iar:
Las totul pe seama faptului ca n-am mai baut bere in ultimele zile, ma bag in pat crezand ca peste noapte se exorcizeaza serverele de la Netbridge, ma trezesc dimineata, vad ca am mai urcat nu stiu cate locuri si totul e ok, ajung iar la munca si (stiu, ma repet) SURPRIZAAAAAAA:
Aici e link-ul unde se poate verifica pozitia in trafic... vreau feedback!!!
Mi-am adus aminte ieri ca tot prin ianuarie acum vreo doi ani de zile, satul de problemele pe care mi le facea Windoaza lu' Bill Gates l-am formatat pe Thor (nu rade, asa-l cheama pe laptopul meu) si mi-am instalat Ubuntu. Pentru cei ce nu-ntelege (care este), Ubuntu e un fel de Windows (doar ca e Linux ) dar facut de oameni destepti care pe langa faptul ca nu fac asta pentru bani incearca sa aiba mai putine fire de par alb in cap (sau in barba in cazul meu), sa uite de virusi, sa nu mai formateze calculatorul o data la 6 luni si asa mai departe. Pentru cei ce intelege dar nu vrea sa sa incerce chestii noi din motive cretinoide cum ar fi: e greu, e pentru hackeri, nu-mi merg jocurile (grow up), e in mod text, arata mai bine windows, bla bla blaaaaaa, va doresc sa dati in continuare cate 7 milioane de fiecare data cand Billica ramane fara toilet paper si sa aveti prieteni cu suflet bun asa ca mine care sa va vindece odrasla de fiecare data cand va uitati la pornache si va virusati calculatoarele.
Munca la romani ca de obicei e facuta cu curu'. Intai deschidem mall ca sa aiba pitziponcimea unde sa-si etaleze silicoanele, gentutele Prada si cizmulitele cu jvarovzchi legate cu sireturi din putulica de porc virgin. In monstruozitatea asta, pentru pulimea mai normala, deschidem si un cinema. Dar ce ne facem? Cinema e in toate mall-urile si nu suntem noi mai cu mot. Deschidem si un IMAX sub forma unui coi gigant, facem tam tam cacalanoi nu e la nimeni si-am rezolvat problema. Mai bagi si un film ca Avatar si pulimea vine... printre ei si eu... ajungi la casa de bilete, coada mai ceva ca la mezeluri pe vremea lu' nenea Ceasca. La 21 de sali de cinema cate case de bilete sa faci? Maxim sase.. ca lumea cumpara oricum bilete online. Ajungi acolo, iti faci draci ca n-ai cum sa iei bilete, te intorci injurand acasa si intri pe site... si stai.. si stai... si stai.. siiiii:
Deci ne futem si in el de IMAX.... rabdare si tutun.. ca filmul asta tot trebuie sa-l vad!
